Kinetoterapia profilactică: cine ar trebui să o facă
Oricine face sport regulat, mai ales după o accidentare anterioară (cel mai mare factor de risc pentru o nouă accidentare), la creșterea volumului de antrenament sau la începutul unui sport nou. O meta-analiză a studiilor controlate a arătat că exercițiile de forță reduc accidentările sportive cu aproximativ două treimi, iar cele de propriocepție (echilibru) cu aproape jumătate. Stretchingul singur nu a avut efect.
Stabilizarea core-ului
Exercițiile pentru trunchi (plank-uri și variante, anti-rotație, cărat de greutăți, exerciții pe un picior) îmbunătățesc transferul forței între picioare și brațe și protejează spatele. Se aleg după sport și după ce găsim la evaluare.
Exemple de programe
- Alergători cu dureri de șold sau de genunchi: forța fesierilor și a cvadricepsului, controlul genunchiului la aterizare, creșterea treptată a kilometrajului.
- Fotbaliști cu glezne instabile: echilibru pe un picior, sărituri și aterizări controlate, forța mușchilor peronieri.
- Tenis, padel, sporturi cu aruncare: echilibrul dintre mușchii celor două părți ale corpului, rotatorii umărului, mobilitatea coloanei toracice.
Refacerea după meciuri
Kinetoterapia de refacere (mobilitate, exerciții ușoare, terapie manuală, la nevoie crioterapie sau presoterapie) poate reduce senzația de oboseală și febra musculară. Cel mai mult contează însă somnul, alimentația și dozarea antrenamentului.
Cât de des pentru un amator
După un program inițial de 4–6 săptămâni, majoritatea amatorilor au nevoie doar de un program de 15–20 de minute, făcut singur de 2–3 ori pe săptămână, și de o reevaluare la câteva luni sau la schimbarea sportului.
Echipa
Kinetoterapeuții clinicii au pregătire în leziunile sportivilor: Barbu Ștefan Filip are diploma profesională în leziunile sporturilor de echipă de la Barça Innovation Hub, iar Dragoș Iordan are 12 ani de experiență în taping pentru sportivi. Pentru evaluare medicală sportivă sau aviz medico-sportiv, consultă Dr. Aliona Chirosca, medic sportiv la Lotul Olimpic de Haltere și Lupte Libere.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă kinetoterapie profilactică și cine ar trebui să o facă?
Cum ajută kinetoterapia sportivii de performanță pentru prevenirea accidentărilor?
Cât de des ar trebui să facă un amator kinetoterapie de întreținere?
Toate cele 91 de întrebări despre kinetoterapie
Surse
Studiile și ghidurile pe care se bazează informațiile din această pagină, inclusiv cele cu rezultate modeste sau nefavorabile.
Meta-analiză: exercițiile de forță au redus accidentările sportive la aproximativ o treime, iar cele de propriocepție la aproape jumătate. Stretchingul nu a avut efect protector.
Lauersen JB, Bertelsen DM, Andersen LB. The effectiveness of exercise interventions to prevent sports injuries: a systematic review and meta-analysis of randomised controlled trials. Br J Sports Med. 2014;48(11):871-877. PubMed 24100287Consens internațional: revenirea la sport este un proces în etape, desfășurat în paralel cu recuperarea, iar decizia se ia pe baza riscului, nu doar a trecerii timpului.
Ardern CL, Glasgow P, Schneiders A, et al. 2016 Consensus statement on return to sport from the First World Congress in Sports Physical Therapy, Bern. Br J Sports Med. 2016;50(14):853-864. PubMed 27226389
Informațiile de pe această pagină sunt generale și orientative. Programul tău îl stabilește kinetoterapeutul la evaluare, iar diagnosticul îl pune medicul.